şi când te-ating mă chinuiesc,
eu te-am făcut a mea minune
şi doar la tine mă gândesc.
Eşti doar o stea ce se coboară
să-şi bea iubirea din izvor
cu stelele pe-a sa vioară
tu te aprinzi în al meu dor.
Nu pot să-ţi dau decât iubirea
chiar dacă sunt sărac şi trist,
din mine-ţi curge fericirea
şi pentru tine mai exist.
Te simt cum tremuri câteodată
când ochii-ţi plâng şi strălucesc
şi faţă ta îţi e scăldată
de-al meu sărut când te iubesc.
Eşti ca o apă curgătoare
ce curgi prin şoapte împletite
eu strig spre tine că mă doare
iubirea mea şi-a ei ispite.
Privirea nu se mai opreşte
şi te măsoară dezgolită,
şi-apoi pe rând ea ne vorbeşte
când noaptea plânge liniştită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu